despre toamnă

între ramuri, soarele face popas
copacii negri sunt toți cam pe moarte
în aer legănate frunze triste
e zborul lin, se așează la taifas

cu ochii verzi privind în gol la plante
gri este o pisică pe mansardă
încolăcită toarce e candidă
desigur toate foarte importante

eu sunt singur, am rămas așa stingher
stau în colț cu toamna, te aștept să vii
nici nu prea știu cum să îți spun mai sincer

nu neg că sunt o toamnă am capricii
nici că viața mea e încă șantier
dar dacă vii exclude toți complicii.

© Daniel Petrică
Montana 21 Oct. 2017

neînțelegeri

aseară te ademeneam cu drag
tu la fereastră, făceai semne
cum că te-ai săturat de mine
și-am înțeles că nu am steag

ne despărțim acum e simplu
între noi sunt discrepanțe
e iubire plină de aroganțe
ce nu pot exista în cuplu

ai înțeles așa din nimereală
nebunule ce alb ți-e calul
rotund argintul, niște pinteni

ai zis povestea asta infernală
acum aș vrea să-mi umpli golul
să îmi arăți, în zbor venusieni

© Daniel Petrică
Montana 15 oct. 2017

model concret

ești înfiptă în inima mea
în sufletul meu te regăsesc
cuvinte de amor, valuri de vis
totul este concret

în sfârșit, desenez un portret
mișcă-te lent, îmi ești model, văd nori
mă mir de tot că sunt așa, curgători
nu știu de mine, poate sunt indiscret
ți-e descheiată cămașa, am notat în carnet
suflet am pus, carnetul consider decret
aș vrea să îți pun în păr niște flori

ești înfiptă în inima mea
în sufletul meu te regăsesc
cuvinte de amor, valuri de vis
totul este concret

provoci interesul, zâmbești cochet
și nu-ți pasă deloc, că sunt șiret
mă apropii de tine, fine trăsături
am să profit din plin, de mătăsuri
dar înainte am să-ți recit un sonet

ești înfiptă în inima mea
în sufletul meu te regăsesc
cuvinte de amor, valuri de vis
totul este concret

© Daniel Petrică
Montana 9 oct. 2017

acuarelă

când sunt lângă tine
timpul pare comprimat
aș vrea să știu taine
clipe sunt la figurat

spațiul dintre borne
nu mai este kilometru
pene am prin rațiune
inima din verde, ocru

iris îți pictez pe piele
ce dacă suntem pe drum
zborul gândurilor mele
iată ți l-am spus acum.

© Daniel Petrică
Montana 4 Oct 2017

doamnă

galben ezită umede frunze
doamnă, îmi ești așa,
o transparentă viperă sfântă
ți-aș întoarce pielea pe dos
numai așa, ca să fie
o suprafață mai mare de sărutat.

© Daniel Petrică
Montana 28 Sep. 2017

zbucium

ca un golan, te-am contemplat
îmi aruncai priviri veninoase
spuneai niște vorbe furioase
nu mă vedeai, păream camuflat
apoi am văzut o lumina difuză
o imagine atât de încurcată
poate în aparență nelămurită
doamnă ești atât de confuză
eu privesc cu nesaț trăsături
îmi plac șuvițele tale enorm
temătoare îți ascunzi gesturi
mersul să-ți fie mai uniform
toate acestea s-au întâmplat
după ce ai văzut că îmi pasă

© Daniel Petrică
Montana 26 Sep. 2017