copacii negri sunt toți cam pe moarte
în aer legănate frunze triste
e zborul lin, se așează la taifas
cu ochii verzi privind în gol la plante
gri este o pisică pe mansardă
încolăcită toarce e candidă
desigur toate foarte importante
eu sunt singur, am rămas așa stingher
stau în colț cu toamna, te aștept să vii
nici nu prea știu cum să îți spun mai sincer
nu neg că sunt o toamnă am capricii
nici că viața mea e încă șantier
dar dacă vii exclude toți complicii.
© Daniel Petrică
Montana 21 Oct. 2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu