tarot

în tine zei, în tine iad
în tine rai, în tine tot
în raiul tău să mă decad
etalată soartă la tarot

am văzut cărțile acum
dacă vrei să ajuți soarta
pregătește-te de un drum
vino, nu te îndepărta

în pletele tale, noaptea
își plimbă luciul din stele
normal că îmi vreau partea
trupul tău alb, ca laptele.

© Daniel Petrică
Montana 1 iul. 2017

cuvinte în doi

cuvinte în doi

ești izvor de bucurie verde crud
dintr-o carte cu prințese apărută
ești adevărul, nu pot să te exclud
nu vreau să fii obiectul în dispută

cobzarul zice romanța, sentimental
eu aș vrea numai, să fim numai noi
uneori vioara se aude, sunet cristal
niște cuvinte înfloresc, silabe în doi

într-un fel putem începe, distracția
două pahare, că doar suntem doi
vinul dulce și roșu, sporește atracția
nu uita de vinul ... nu uita de noi.

autor Daniel Petrică
Montana 25 iun. 2017

piele albă, calendar

piele albă, calendar

desenez de sus orașul în alb negru
șuvițe dau culoarea opal nivelurilor
am înșirat o funie până în centru
se văd mai mult vârfurile clădirilor

cu nerv desenul ia forma dorită
bidimensionale lumini, umbre zac
uitate modele tribale devin ispită
artistul își primește simbria pe ac

ai marcat sentimentul în calendar
pielea ta albă este mărturie în timp
atunci când să uiți e deja legendar
Normal, este nevoie de un răstimp.

autor Daniel Petrică
Montana 24 iun. 2017

tatuaje

s-a zburlit părul tău în albastru
șuvițe se leagănă așa în ritm
legănatul e un fel de algoritm
în stânga, în dreapta, tandru

pielea ta albă, incită îngrozitor
tatuajul de pe ceafă consemn
sunt două aripi de înger, îndemn
strigătul generat, asurzitor

așezată fiind fustița retrasă
un alt tatuaj îmi face cu ochiul
alene un melc dorește să iasă

sunt extrem de atent la peisaje
sigur mai sus ți-e mlădios trupul
vreau să văd, mai sunt tatuaje.

© Daniel Petrică
Montana 23 iun 2017

fata morgana

am fost la Dunăre, să văd fluviul
acolo neavând ce face altceva, am privit
era caniculă, mă simțeam ademenit
căldura îmi încolăcea pe trup biciul

sub colțul de umbră pe-o bancă
era o femeie cu pălărie și umbreluță
mai încolo sub coastă o bisericuță
intru pe o ușă din lemn în stâncă

Doamne, Doamne ce răcoare, ce bine
apă sfințită, cruce îmi fac, nu sunt sălbatic
în sfârșit niște clipe mai lungi dar senine

privesc înspre bancă nu îmi vine să cred
ah! ce felie de pepene îmi întinde, acvatic
face cu mâna un semn discret. mă reped.

© Daniel Petrică
Montana 19 iun. 2017

despre trădare

nu mai privi înapoi
este o veche dragoste
ce nu era în doi

vreau să știi că începând de astăzi
am să te ador numai pe tine
am să mă pierd în serpentine
rătăcind amorezat pe străzi

perseidă pe un cer întunecat
buzele mi s-au uscat
nici nu mai am răbdare

nu mai privi înapoi
este o veche dragoste
ce nu era în doi

tu zici că-i vorba de trădare
dar nu există efecte secundare
ce izvorăsc din patimile anoste
reminiscență, a iubirii foste
notată cu reproș în calendare

nu mai privi înapoi
este o veche dragoste
ce nu era în doi

autor Daniel Petrică
Montana 17 iun. 2017