asfalt consens

asfaltul se întinde pe sub niște linii albe

săgeți spre dreapta

încearcă parcă să îmi arate fapta

săgeți spre stânga îmi par uneori probe

asimetric sensul unic

interzis și rece roșu. STOP

pare că plutește așa cumva, nonstop

chiar as zice ca e cinic

dragoste nebună haide, în automobil te urcă

am uitat de reguli parcă

sensul giratoriu urmez

sensul unic nu vreau să-l ratez

când credeam că am ajuns la un consens

îmi dau seama că urmez de fapt direcția pe contrasens

visul de Mai

mă simt așa, cam Mai
în noaptea minții mi s-a rătăcit un gând
prin labirintul straniu zâmbind
întocmai
visez niște aripi, aerul ritmic ca o undă de șoc
alunecând mereu în sus și în jos
par că se zbat pe trunchiul vânjos
pene cuprind un, un fel de cilindru de foc
repetat regulat de câteva ori
apar niște muguri ce cresc apriori
sunete declanșate involuntar
totul pare elementar
până la urmă aș fi vrut, doamnă să fie coșmarul real
din moment ce timpul se umple mereu... același areal

selfie sau poezie neterminată

după o lungă și atentă evaluare
e despre poza ta făptură
cu părul lung, ce albă bluză în captură
să înțeleg că e un fel de insinuare ?
cu certitudine tu ești, o parte dintr-un basm
povestea cu o fată, regina câmpurilor verzi
pare un selfie dar spune, dacă arzi
pe zi ce trece tot mai mult, să ai un ...

*
*
*
*
*
prieten !?

răvășita

portret desenat ...

femeie in roșu