clona

 scriu ... nu gândesc, doar scriu
 imaginea memorată e clonă
 îmi petrec timpul mulțumit
 fantezia îmi joacă feste
 cu emfază din lipsă de subiect
 scrijelesc pe sticla neagră
 amintiri redate cu înflăcărare
 ușa desfătăciunii se va deschide
 curând... dar mai degrabă niciodată
 intens un gând se mulează
 un creier pierdut sub zăpezi
 totuși e un... cam așa...
 dar scriu și calc pe cadavre
 și după mine potopul.

static

 *
stai... nemișcare
goală clipa... galeș dilată
pupila desfătată
inima caută emoții subtile
tâmple zvâcnesc nevăzut
flutur aprins deasupra pieptului
visul se derulează concentric
dorința devine acut
pătrunde prin porul
trezit cu un sărut
abia perceptibil furnica
...

teama

mă tem să fii a mea
pierderi neprogramate întunecă
ziua își strânge mugurii
noaptea luminează căi neatinse
încă buzele tale cărnoase sărută
amintirile pierdute poate ...
dar, așteptarea să nască
dintr-un gram de infinit promis
din suflet, cerebral sau din greșeală
dragoste


așezat pe canapeaua șansei
șlefuiesc piatra cu trudă
împart praf sclipitor rezultat


aproape matematic cerul
își scutură visul și geme alb
iarna

de nepatruns

atracție demonstrată
ademenire, stări, definiții
lugubre
gropi proaspăt săpate
rostogolire în neant


de nepătruns !!! ...
strigă disperată lumina


eu vreau pătrunsă în locul
rotund, descoperit
apoi în lume tot strălucitoare
cu fruntea sus și nepătata
o !  aspră, desfătare data


la izvor un ol e dus...
e spart acum
un ciob micuț, din întâmplare
se vaită, el prelung
în gura mare
ardea lumina asta, tare ...

un fel de natura (L)

am deschis săculețul din catifea

zgomotul țâșnește sălbatic prin gâtul
rotund, fire de sfoară zvâcnesc
necontrolat... grosimea, lungimea
se desfășoară, intermitență asigurată


avalanșa, un bolovan ...
strălucitor, lumina cade
pe albia râului albastru
transparența dintr-un pahar
se revarsă și e destul


nu-și regăsește utilitatea izvorul
secat acum râul curge murdar
tulburat mistrețul se-adapă
cu lichidul vâscos și pietre,
noroi.

lacrima

călătoria către sud-est întrece
lumina, retina se zbate, deschisă
lumea viselor și pale înghețate,
urmează calea spre mine...
iubirea e nebună

a mea este durerea, crâncen sevrajul
vezi...  o țigară abia aprinsă și aer
de neoprit e focul ... sclipirea,
explozia ...

bețe aromate mistuie
de la început dragostea. Uită ...
Icar cade în derizoriu
în vid, soarele nu s-a încălzit niciodată,
cu raze de pene lipite cu ceară
un zâmbet sarcastic

plâng amintiri iluzorii
lacrimi cad în neant, nedefinite
osândă și e nedrept.