de parcă mi-a luat dumnezeu coasta
și a uitat să pună carnea la loc
îmi este lipsă femeia aceasta
sufletul însuși icnește univoc
și vreau să îi aud vocea, lihnită
niște buze ce par sorbind din cafea
să aud sunete care incită
și aspectul, ipostaza și starea
deocamdată atât
© Daniel Petrică
Montana 21 iunie 2019
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu