cu un soi de zâmbet primitiv, smârcos
se uită la ceas, abia ora unu
vrea să pășească prin furtună-i imos
se așteaptă pe la două să treacă
își bagă piciorul, galoșul lucios
întoarce manșeta de jos, tot pe dos
pantalonul să nu se facă fleașcă
Și doar la cinci metri era un tufiș.
© Daniel Petrică
Montana 16 Apr. 2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu