dulceață de afine

mi-ai zis într-o zi că astăzi
faci dulceață bună de afine
fierți cu zahăr, fierți cu taine
ah! acei albaștri bobi rotunzi.
fierți cu dor și cu adaos de amor
agitate gânduri, fierbințile șoapte
răsculate gesturi și rebele fapte
gusturi extrafine n-au zăvor.
aș vrea acum : clarific opulența
eu doar vreau să-ți gust dulceața.

© Daniel Petrică
Montana 17 iul. 2017

tu, revărsare

vestigii trasate cu negru de fum
urbane priveliști, sunt patru culori
două aripi albe animate de vacuum
ce par conturate pentru nevăzători

oxidate nuanțe albastre, cadou
ruginește lent, el inelul metalic
revărsat adevărul, pe un platou
chiar dacă este numai simbolic

tu, fără să te simt doar mă privești
tu, fără să te simt doar mă judeci
tu, fără să te simt doar mă dorești
tu, fără să te simt doar mă farmeci


© Daniel Petrică
Montana 16 iul. 2017

idilă urbană

în parcul mare de la miazăzi
ședea pe bancă o bunicuță
cu părul alb cu ochii blânzi
are o mimă lentă și drăguță

trei căței albi ca spuma de săpun
zburdă de zor prin iarba verde
lătrau ei la momentul oportun
nu pregetă să se dezmierde

spre dreapta pe alea asfaltată
în rochițe domnișoare cârlionțate
aruncă piatra în niște pătrate
cu o cretă albă pe asfalt desenate

în capătul aleii copacii seculari
o cruce mare din metal făcută
veghează parcul, flori și preșcolari
este apusul roșu, o seară plăcută

© Daniel Petrică
Montana 8 iul. 2017

pretext spontan

ți-ai pus masca te vreau vie
paloșul a fermecat oglinda
în bucle tremurate în sclavie
inima cântă uneori serenada

loja ai rezervat-o tu, doar privim
de sus habar n-am cum se vede
vrei să îți spun dacă ne potrivim
ai în poșeta șervețelele umede ?

tu știi că ăsta e doar un pretext
așadar lasă-te păcalită de vrei
de jos întreb înțelegi în context
murmur de glasuri, devin fluturei.

© Daniel Petrică
Montana 3 iul. 2017

chiromanție

aripă albă aș vrea să fiu
să te pot proteja, de tine
ți-am zis că vreau să te știu
nu-mi cere să schimb destine

doar tu poți. să curgi bucățele
de suflet captiv. înspre mine
promit că îți devorez textele
să ne cunoaștem, mai bine

ai în palmă linii multe
inima inclusă tot acolo
dă-mi o palmă, văd că bate
nu știu. pare dată lui Apolo.

© Daniel Petrică
Montana 2 iul. 2017

cercetare

tu mă privești, cu ochiul stâng
eu te privesc cu ochiul, drept
existăm pe același, te conving
amândoi avem același concept

tu mă privești cu ochiul, drept
eu te privesc, cu ochiul stâng
ființă sper că ai tu un precept
despre viață, trăire și smoching

deschiși amabil ochii tăi privesc
deschișii mei ochi, la culoare
migdalați sunt ochii tăi strivesc
ființa, din cap până în picioare

© Daniel Petrică
Montana 4 iul 2017