joi, 6 decembrie 2018

tu, eu și o ploaie

Era o arșiță și o sete
poteci acoperite cu mister
cer cu stele ce sclipeau în noapte
secate apele și în iezer

nu mai plouase, cam de vreo trei luni
doar soarele pe cer ardea nebun
iar norii erau doar promisiuni
acum mi-e dificil să tot transpun

și a început să bată vântul
și norii s-au tot adunat pe cer
și acum pot să constat doar faptul
Că ploaia e un fel de mesager.

© Daniel Petrică
Montana 3 Dec. 2018

marți, 20 noiembrie 2018

Toată toamna

doar susurul frunzelor s-a estompat
vara în trena toamnei este încă
râul se scurge liniștit prin luncă
un cuplu adineauri ... s-au sărutat

așa se văd florile toamnei, roșcat
cu niște mantii sculptate estetic
în suflete este încă văratic
și iubiri târzii, care s-au întâmplat

frunze foșnesc învelite în mister
ar trebui să îmi pun si mănușa
că picuri de ploaie cad pe la Bocșa
Și vine și iarna cu frig si cu ger.

© Daniel Petrică
17 Noiembrie 2018

vineri, 16 noiembrie 2018

Fragment


Fragment

dar sună clopoțelul
pauză, ora s-a sfârșit
stăm bine cu moralul
noi în curte am ieșit

fetele se perpelesc
fizica urmează iar
și băieții se vorbesc
partida de remi, zar

dacă stau să mă gândesc
anii au trecut în zbor
totul e așa, firesc
Mă cuprinde un fior.

© Daniel Petrică
Montana 9 Noiembrie 2018

Octombrie cald

Octombrie cald

dimineața e frumoasă
după-amiază e la fel
astă-seară ies din casă
la colț cântă un menestrel

acum, am văzut o fustă
nu știu cum să-i dau de știre
mie îmi pare artistă
și aș vrea o lămurire

am în gânduri o fantasmă
versurile aș vrea să-i zic
îmi zâmbește cam de formă
Și îmi trimite un, pupic!

© Daniel Petrică
Montana 29 Oct. 2018

Fire

arsă toamnă înverșunată
în cei cinci copaci ce stau șirag
este toamnă înfierbântată
despuiate crengi, sunt pe drumeag

mai încolo este o bancă
totuși o privesc așa, nespus
ființa dinainte-mi calcă
cu un zâmbet dulce și dispus

următoarea clipă am visat
am uitat de mine, am uitat
între timp făptura a plecat
Știu doar că ceva s-a întâmplat.

Daniel Petrică
Montana 12 Noiembrie 2018

duminică, 28 octombrie 2018

Cred. (trăirea)

Cred. (trăirea)

alege ce vrei, când simți tresărire
în momentul acela, clipe în șir
înșirate sălbatic, sunt elixir
nevăzută, revelată trăire

și curge lent trupul mlădiu și firav
se cerne în aer, e incoerent
cruzimea, conturul și zarea, pregnant
sunt atent, te văd în culoarea suav

mi se sparge pieptul, oase se desfac
inima pulsează, ritmul infernal
mă stârnești femeie, dionisiac

am să zic acuma sapiențial
că e toamnă doamnă chiar și în iatac
Cad în parcuri frunze, cârpe în final.

© Daniel Petrică
Montana 27.10.2018