Octombrie cald
dimineața e frumoasă
după-amiază e la fel
astă-seară ies din casă
la colț cântă un menestrel
acum, am văzut o fustă
nu știu cum să-i dau de știre
mie îmi pare artistă
și aș vrea o lămurire
am în gânduri o fantasmă
versurile aș vrea să-i zic
îmi zâmbește cam de formă
Și îmi trimite un, pupic!
© Daniel Petrică
Montana 29 Oct. 2018
Curg cuvinte albastre pe zidurile negre, negre. Clipele galbene sunt corelate cu efectul. Colorat și-atât ! Cubul de cristal a început sa curgă încet, languros ... Visul !
vineri, 16 noiembrie 2018
Fire
arsă toamnă înverșunată
în cei cinci copaci ce stau șirag
este toamnă înfierbântată
despuiate crengi, sunt pe drumeag
mai încolo este o bancă
totuși o privesc așa, nespus
ființa dinainte-mi calcă
cu un zâmbet dulce și dispus
următoarea clipă am visat
am uitat de mine, am uitat
între timp făptura a plecat
Știu doar că ceva s-a întâmplat.
Daniel Petrică
Montana 12 Noiembrie 2018
în cei cinci copaci ce stau șirag
este toamnă înfierbântată
despuiate crengi, sunt pe drumeag
mai încolo este o bancă
totuși o privesc așa, nespus
ființa dinainte-mi calcă
cu un zâmbet dulce și dispus
următoarea clipă am visat
am uitat de mine, am uitat
între timp făptura a plecat
Știu doar că ceva s-a întâmplat.
Daniel Petrică
Montana 12 Noiembrie 2018
duminică, 28 octombrie 2018
Cred. (trăirea)
Cred. (trăirea)
alege ce vrei, când simți tresărire
în momentul acela, clipe în șir
înșirate sălbatic, sunt elixir
nevăzută, revelată trăire
și curge lent trupul mlădiu și firav
se cerne în aer, e incoerent
cruzimea, conturul și zarea, pregnant
sunt atent, te văd în culoarea suav
mi se sparge pieptul, oase se desfac
inima pulsează, ritmul infernal
mă stârnești femeie, dionisiac
am să zic acuma sapiențial
că e toamnă doamnă chiar și în iatac
Cad în parcuri frunze, cârpe în final.
© Daniel Petrică
Montana 27.10.2018
alege ce vrei, când simți tresărire
în momentul acela, clipe în șir
înșirate sălbatic, sunt elixir
nevăzută, revelată trăire
și curge lent trupul mlădiu și firav
se cerne în aer, e incoerent
cruzimea, conturul și zarea, pregnant
sunt atent, te văd în culoarea suav
mi se sparge pieptul, oase se desfac
inima pulsează, ritmul infernal
mă stârnești femeie, dionisiac
am să zic acuma sapiențial
că e toamnă doamnă chiar și în iatac
Cad în parcuri frunze, cârpe în final.
© Daniel Petrică
Montana 27.10.2018
duminică, 22 iulie 2018
cu velierul pe Marea Neagră
Am ajuns în portul turistic Tomis ... . Pentru început un vânt favorabil a umflat pânzele scoțând ambarcațiunea în larg. Clădirile de pe țărm se vedeau din ce în ce mai mici. Ne apropiam de navele care așteptau să intre în portul Constanța. Navigam pe o mare neașteptat de liniștită. Ne-am întins la vorbă cu pilotul, nici n-am sesizat cât de departe de țărm am ajuns. Lin, ne curta un alt velier. Am făcut poze. Părea că nimic nu îl putea reține din avântul cu care aluneca pe valurile ce sclipeau în soarele amurgului. După câteva minute s-a îndepărtat și părea că este integrat în decor. Trecuse ceva timp. Marinarul a început să facă manevre pentru a duce barca la destinație numai că vântul nu prea îl ajuta. Într-un final, după ce pânzele și cârma au fost așezate în poziții relativ favorabile, am început să povestim. Aproape se întunecase când după câteva zigzaguri largi pe mare, arta navigației zicea marinarul, a început o ploaie măruntă și rece. După vreun sfert de oră am ancorat la destinație.
©Daniel Petrică
Montana 23 Iul. 2018
vineri, 20 iulie 2018
muzeul de locomotive cu abur din Reșița
Un muzeu în aer liber. Sunt expuse locomotive fabricate la Reșița. Exponatele au fost funcționale și au fost construite între anii 1872 - 1958
© Daniel Petrică
Montana 22 iul. 2018
vineri, 22 iunie 2018
Vin, vino
murmurul mării, veșnic oftat
gândul ca briza, vele în vânt
o da, ah vântul, nelimitat
direcția o văd pe sextant
tăcută pe o stâncă stăteai
mă priveai așa, doar pe mine
vreau să știu despre ce așteptai
să zic, sau să fac, eu mai bine
să zic nu mă pricep frumoaso
iar de făcut sunt cam stângaci
poate, să bat un cui pe verso
O să rămânem tot așa, săraci.
© Daniel Petrică
Montana 22 iun. 2018
gândul ca briza, vele în vânt
o da, ah vântul, nelimitat
direcția o văd pe sextant
tăcută pe o stâncă stăteai
mă priveai așa, doar pe mine
vreau să știu despre ce așteptai
să zic, sau să fac, eu mai bine
să zic nu mă pricep frumoaso
iar de făcut sunt cam stângaci
poate, să bat un cui pe verso
O să rămânem tot așa, săraci.
© Daniel Petrică
Montana 22 iun. 2018
Abonați-vă la:
Postări (Atom)