cu un tren. avânt. (călătorie)

bun venit în viitor
harta eu am însemnat
am să mă fac voiajor
înspre tine am zburat

trenuri verticale, zbor
peste câmp am preferat
vara se încalță în nor
se aude un tremurat

lumea în jur o înfășor
cu surprindere constat
că sunt eu, în transportor
drumul ăsta-i fermecat

roțile s-au deblocat
s-a pus frâna de motor
trenurile nori au stat
e mai fain, în dormitor.

2:42 PM 5/27/2017

! comoara !

încă nu sunt valoros
sunt în câmpuri africane
unde e solul poros
din care se fac creioane

ai putea să ieși din casă
bățul să-l arunci deodată
destul. aproape e resursa
marginea lumii de îndată

e cald în africa cea neagră
aș vrea să nu uiți asta
nu mai tot vocifera
că-i lipsă una, alta

trudește tu un pic, bea vin
golește un pocal sau două
apoi pune-mă în *buzunăraș*
nu mai te prefă că plouă.

plouă !

8:46 PM 5/24/2017

spune-mi

tu scrii poezii
eu scriu poeme
nici nu mai contează cine ce scrie
pentru prima dată
mi s-a năzărit mie așa
să îmbinăm scrierile
nu oricum, să le punem, alături
oare s-ar potrivi ?

există o șansă
eu rămân la ideea că scrierile
că două inimi ar bate fiecare în ritmul ei
niște cuvinte inimi
niște inimi poeme
niște poezii inimi
noi, fiecare în ritmul propriu
ce zici ?

există o șansă
eu pot să rămân la ideea că scrierile
s-ar potrivi
la fix
noi fiecare, în același ritm

tu
ce zici ?

apogeu

mă trezesc de dimineață
e cam pe la zece ceasul
luna încă e fixată
primul gând, să-ți văd surâsul

un efort în gândul meu
te și văd zâmbind amor
mi-e gândul la apogeu
îmi amintesc așa un nor

mâine îti promit solemn
am să mă fac călător
după noaptea de nesomn
am să fiu cam visător

nici nu mai conteaza asta
plajă, apă, valuri moi
acum că nici n-am nevastă
văd femei și le ostoi

5:10 AM 5/23/2017

disperare

stau față în față cu o lupoaică
strigătul, eliberat din toată ființa
unde mecanice iau formă critică
un cap de lup alpha și-a găsit ținta
sunetul o tine cu botul lipit de sol
scâncește doar mișcă ritmic coada
în mintea mea, cred, că vede rasol
aș face orice să găsesc ambasada
să îmi mai ia din spaimă, parol

2:03 AM 5/21/2017

colier

potecilor nemarcate pun semne
pașii mei le urmează pasional
predestinarea irațională
amor : e numai emoțional

zău că aș alerga poteca toată
cu sufletul în palmă de-aș putea
aș vrea să fii tot timpul, alintată
sufletul meu nevolnic la tine să stea

ai vorbe ondulate ca vântul
ce mângâie tandru norii ce cer
rebel frământări, îmi place talentul
aș vrea să îți pot pune la gât colier

mă dor potecile neumblate
mă doare tare predestinarea
mă dor vorbele tale ondulate
mă doare mai tare frământarea

6:59 PM 5/19/2017