luni, 22 februarie 2016

îngăduință


mă duc în parcul mare seara
că am vorbit și se cuvine
să nu te chem în parc degeaba
aștept un sfert de oră, două
aprind țigara trag un fum
mă mai învârt trei pași pe-acolo
și timpul trece, trece, trece
mă uit la ceas e jumătate
un pic mai mult cu cinci minute
scot telefonul dau mesaj

vin imediat doar o secundă
mai am doar să îmi pun bluzița
și rujul să mi-l pun pe buze

eu, cu paltonul și e un frig de nu mai pot.


duminică, 21 februarie 2016

inițiativă inocentă

te-am văzut cam de trei ori
odată pe o stradă mai în centru
aveai un pas vioi dar legănat
și cred că te grăbeai.
a doua oară așteptai ceva la stand
cred că să îți dea restul.
ultima dată te-am văzut
la teatru scena cum o urmăreai zâmbind discret.
dar te-am privit de-atâtea ori și mi-a plăcut
acum mi s-a aprins călcâiul
cum nu mai am nici liniște și nici să uit nu pot
aș vrea frumoasă doamnă a visurilor mele
să ne întâlnim în parcul mare să vorbim
ce este nou în lună ce este vechi în stele.

miercuri, 17 februarie 2016

nerăbdare

trec nenumărate zile și nopți
albe benzi urme de litere înnebunite
țintuiesc hârtia imaculată.
spune-mi
ce culoare va avea prima noastră întâlnire
drepte, frânte, ondulate,
roșie, mov, albastră
sau curcubeul nu are suficiente nuanțe și e prea curbat
?
spune-mi.


duminică, 14 februarie 2016

vis-a-vis

un coviltir cu pofte
disponibile și goale se petrec.
austrul potcovește iepele patimilor
ce poartă paharul scăldat în sentimente
bea. e dulce licoarea
muza, în struna vântului șade la masa raiului
niște cuvinte încâlcite într-un sedum carpaticum
ce se rostesc într-una
privirea ta albă frumoasă, soare tânjește
cămin și limbi de foc
ambiental.
și cum acum afară plouă rece și tembel
pe dinăuntru sigur e
blestem, o zbatere-amor.

duminică, 8 noiembrie 2015

caligrafie

nu pot sa dorm
cad litere, frunze dincolo de geam.

fereastra aburită scriu
stele, linii, curbe-cercuri
am un șirag de perle brățară
e un pustiu în casă
ești tu alesul, sunt doar a ta.