cadru

tu cadru din peliculă
atingerea ta albă extinde limite
carnea se încrețește pe trup
clavicula iese din piele

globule verzi se zbat parcă nesătule
irişi ocupă un spațiu mai mare
se ondulează sfera de influentă
deocamdată atât.

utopie sentimentală

       Știm cu siguranța când am găsit partenerul ideal. Poate este prea mult spus ideal pentru că utopia sentimentală este imposibil de atins. Însă. Două persoane care se plac au foarte multe în comun cel puțin ca nivel de reprezentare a realității în conștiință. Totuși uneori intervine lupta pentru supremația gândirii. Fiecare crede că are un coeficient de inteligentă superior și încearcă să se impună ca nivel de gândire deținând numai o parte din adevăr, de fapt emoțional. În acest caz este de preferat o despărțire chiar dacă de o parte sau alta dureroasă, indirect reflectată dar și ca părere de rău în sensul neînțelegerii la nivel de inteligentă al partenerului a faptului că nu supremația gândirii sentimentale proprii este superioară. Știm că persoana este cea potrivită dacă în scurt timp se ajunge la discutarea logică a subiectelelor controversate.

tratează cu respect

Într-o relație incipientă partenerul este cel căruia putem tinde să-i spunem orice și să-i cerem orice, asta nu înseamnă că este singura ființă care există și în consecință nu trebuie să facem din ea scopul vieții în orice condiții și chiar dacă nu ne tratează cu respect. Nu trebuie să ne mulțumim cu mai puțin decât credem că este necesar iar necesitățile sunt în funcție de fiecare persoană. În toate cazurile se va găsi un partener potrivit pentru fiecare. Nu merită să facem sacrificii de niciun fel pentru nimeni oricât de bun, grozav, sau minunat pare să fie. Este de preferat să fim singuri iar ideea că pierdem partenerul nu trebuie să ne creeze o stare de disconfort sentimental, pentru că de fapt nimeni nu rămae singur, excepție sunt doar cazurile benevole și absolut toți oamenii au calitățile necesare să atragă în viata lor partenerul mult visat.

Mică, concluzie :
         Decât înlănțuire mai bine în căutarea mulțumirii depline...