retorică

multe alei de-a lungul și de-a latul
niște băncuțe maronii pe margini
prin copacii ruginiți sclipesc lumini
este atâta de mirific totul

sunt roșii-galbene frunze pe ramuri
iar linii frânte negre taie cerul
pe margini crizanteme roz fac șirul
și tuberoze cu parfumul brâuri

pare edenul aș vrea să ne plimbăm
sunt vagabondul care-ți face curte
și habar n-am nici ce o să discutăm

sigur peste un timp îmi va fi sete
dacă dai o bere dau un suc, serbăm
Apoi te voi privi fără cuvinte.

© Daniel Petrică
Montana 7.11.2019

Obsesie. Ce vară ...

Niște nori pufoși se dansează pe cer
o limbă de soare linge asfaltul
încet, norii își urmează destinul
orizontul pare c-a băut biter

este havai printre frunze albastrul
fierbe și raiul în ultimul ungher
în umbre de fosfor luminile pier
este purpuriu de fierbinte cerul

tălpile pantofilor mi se topesc
pielea îmi arde, lumina zglobie
luminile ochilor se contopesc

aura udă, atâta vipie
fruntea în riduri, picuri mă năpădesc
Și nu contează nimic, e o ie.

© Daniel Petrică
Montana 22 Iul. 2019

și ce ?

după cum am spus, eu sunt infam
în jurul meu numai ruină
asta este, altceva nu am
în buzunarul de la haină

praful adunat peste șiret
cămașa șifonată încă
câteva idei mai la concret
că am ceva la șapcă încă

probabil am să calc cămașa
praful am să-l șterg de pe șiret
Dar mi-a făcut pată cireașa.

Discret șiretul cu un zâmbet:

- infam calic, am să rămân pe veci.

© Daniel Petrică
Montana 28 Iunie 2019

Spune tot

încerci să îmi arăți colateral
tu cea mai frumoasă dintre toate
pare c-ai început un ritual
nu știu nici cum să-i zic, că îmi place

florile albastre din fereastră
și iarba verde crud de acasă
extinsă într-un covor de zgură
tu îngrijită, șic, grațioasă

așa că să nu zici despre, nimic
aș vrea să știu mai multe, câți ani ai
dacă din întâmplare ai amic
sau dacă folosești un evantai

© Daniel Petrică
Montana 7 Iul. 2019

Femeie misterioasă

dacă tot arunci ocheade
Sau zici ceva despre uite!
Nu mai face mascarade
spune vorbe iscusite

să nu fii tu prea subtilă
că eu nu, nu prea înțeleg
este vorbă inutilă
nu am niciun chef să rumeg

poți să-mi scrii mesajul mâine
despre ce vrei tu, măi fată
nu contează ce conține
Orice vorbă e privată.

© Daniel Petrică
Montana 6 Iul. 2019

hypostasis

de parcă mi-a luat dumnezeu coasta
și a uitat să pună carnea la loc
îmi este lipsă femeia aceasta
sufletul însuși icnește univoc

și vreau să îi aud vocea, lihnită
niște buze ce par sorbind din cafea
să aud sunete care incită
și aspectul, ipostaza și starea

deocamdată atât

© Daniel Petrică
Montana 21 iunie 2019

Rezon

femeie, tu nu știi să iubești
nici nu ai vrea să fii femeie
tu ohabă, te împotrivești
emfatică aprinzi scânteie

mai încolo roșu printre frunze
nu, nu e mărul, ăla interzis
rond așa, cuminte printre roze
și răzorul mic întredeschis

e ultima încercare, astăzi
hai, întinde mâna, printre gene
în tăcere ochii sunt flămânzi

Rațiunea se pierde în pene.

© Daniel Petrică
Montana 11 Mar. 2019

Despre lună

este carambol la mine în suflet
mi s-a pilit firea, cu un val letal
divină ești tu, sunt așa, incomplet
pieptul îmi pulsează fior animal

te doresc și te caut inconștient
te vreau și te adulmec instinctual
fascinat cu un procentaj indecent
de dâre de spermanțet, spiritual

hai, luna mea rece nu mă ocoli
privește o clipă, șoptește ceva

Spune sincer lună, au mai fost vandali ?
Spune drept acuma au mai fost cândva ?

© Daniel Petrică
Montana 7 Mai 2019

bineînțeles

bineînțeles, un farmec aparte
mă încântă să te știu pe aproape
dar spune și tu o vorbă cuminte
mugurul serii răsare, agape

© Daniel Petrică
Montana 02 Mai 2019

1 Martie 2019

Șoapte calde Martie
multe zile au trecut
unde ești tu femeie
primăvară, un strănut

să spui dacă am greșit
ce mai știi tu despre noi
văd că ziua s-a mărit
vărgat toarce un pisoi

nici nu este prea târziu
și nici nu-i prea devreme
un martie să transcriu
Să inventez poeme.

© Daniel Petrică